Criticul şi scriitorul Iosef Eugen Campus a avut, mereu, două patrii literare: ebraica şi româna. A fost membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, dar şi al Uniunii Scriitorilor din România. A fost profesor şi director al Şcolii de băieţi a Comunităţii Israeliţilor de Rit Spaniol din Bucureşti. Supravieţuind Holocaustului, a obţinut doctoratul Magna cum laude în Litere, la Universitatea din Bucureşti, avându-i în comisie pe George Călinescu, Tudor Vianu şi Iorgu Iordan. A predat limba română la Colegiul ,,Sfântul Sava” şi a fost redactor la ,,Viaţa Românească”. Stabilit, ulterior, în Israel a predat franceza la mai multe colegii, a colaborat la reviste celebre de limbă ebraică şi a devenit, totodată, o figură centrală a publicaţiilor israeliene de limbă română. Lucrarea ,,Omul şi criticul”, apărută postum prin grija fiicei sale, Edna Campus Dubois, are două părţi. Prima secţiune cuprinde eseuri critice, scrise în ultimii ani ai vieţii, acoperind o gamă deosebit de variată de creaţii ale unor scriitori sau poeţi israelieni, israelieni cu origini româneşti sau români, de la Amos Oz, A.B Iehoşua, Martin Buber, până la Sadoveanu. Cea de-a doua parte cuprinde Jurnalul literar al lui I. E. Campus, în care ni se dezvăluie realităţi ale societăţii israeliene văzute prin ochii săi ultrasensibili, la vârste diferite.